M-am întrebat...

M-am întrebat ce-i timpul... N-am aflat
Şi de-ntrebări am cam făcut risipă...
Mi-e dat să ştiu că într-a nopţii clipă
Va fi să retrăim fapt întâmplat...

M-am întrebat ce-i dorul... N-am aflat
Şi m-am trezit vorbind despre dorinţă...
Şi că visez o mare biruinţă
Din viitorul fapt deja-ntâmplat...

M-am întrebat ce-i visul... N-am aflat
Şi m-am întors, mergând grăbit, la viaţă
Trecând prin valuri mari, şi reci, de ceaţă
Spre vremea unui fapt ca şi-ntâmplat.

M-am întrebat ce-i gândul... N-am aflat
Şi m-am trezit uitând de tot de mine,
Că şi prezentul trece, de la sine,
Spre adevăr, spre faptul întâmplat.

M-am întrebat ce-i viaţa... N-am aflat
Și-am rătăcit trecând mereu hotare...
Mi-e dat să ştiu că noaptea va fi mare
Când pasul fi-va faptul întâmplat...