Ninge cu fulgi fără zăpadă
Aşa cum nu ne-am aşteptat,
E dat ca nimeni să nu vadă
Că iarna ni s-a-ndatorat.
Mă uit cum frigul te îmbracă
În mantii albe, străvezii,
Cum înfloresc sub promoroacă,
Din ochii tăi arzând, făclii.
Ninge a mare bucurie
Şi-a basm cu totul împlinit,
Tu-mi spui, dorindu-mi-te, mie,
Că ninge-aşa cum ţi-ai dorit.
Lumina-ţi e de stea polară
Şi glasu-ţi unduieşte blând,
Privirile spre ceruri zboară
De tine sunt, firesc, flămând.
Ninge esenţe de idee
Din floarea gândului curat,
Când mă doreşti ca şi femeie,
Şi-ajungem să mă ai bărbat.
Pe lângă noi cad fulgi din vise,
Te gust şi gustu-ţi e nectar,
Ne-au fost atâtea interzise,
De-acum ne suntem dar din dar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu